Sursă articol: https://www.libertatea.ro/
Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin în Alaska a stârnit un interes deosebit pe plan internațional. Potrivit ThinkChina, această întâlnire ar putea avea implicații mai profunde decât pare la prima vedere.
Contextul geopolitic actual
Întâlnirea a avut loc la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Alaska, unde Putin a fost întâmpinat cu onoruri militare. Alegerea locației nu este întâmplătoare, Alaska fiind propusă și în trecut ca loc de întâlnire între liderii celor două țări.
Relațiile dintre SUA și Rusia s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani, atingând un punct critic odată cu izbucnirea războiului din Ucraina în 2022. Întâlnirea din Alaska marchează o schimbare de ton în relațiile bilaterale sub administrația Trump. Deși oficial întâlnirea a fost axată pe situația din Ucraina, analiștii sugerează că adevăratul scop ar putea fi legat de China. Potrivit ThinkChina, „politicile externe ale lui Trump pot părea volatile și capricioase, dar au un nucleu dur, imuabil: izolarea și strangularea Chinei”.
Ucraina – subiect oficial, China – agenda ascunsă?
În timp ce Trump pare că își dorește personal încheierea războiului din Ucraina, interesele geopolitice ale SUA ar putea fi diferite. Prelungirea conflictului aduce beneficii industriei de armament și producătorilor de petrol și gaze americani. Îngrijorarea reală a strategilor americani este posibila formare a unui bloc sino-rus în Eurasia. Întâlnirea din Alaska ar putea fi un prim pas în recalibrarea triunghiului SUA-China-Rusia, încurajând Moscova să se distanțeze de Beijing.
Deși summitul din Alaska nu a dus la un acord final privind Ucraina, a fost o victorie și pentru Washington. A fost o victorie pentru că întâlnirea Trump-Putin nu a fost niciodată despre Ucraina, spun gurile rele. Poate că a fost mai degrabă despre China. „Aici lucrurile devin puțin complicate. Nu există nicio îndoială că Trump își dorește personal ca războiul din Ucraina să se încheie cât mai curând posibil. Trump râvnește la Premiul Nobel pentru Pace, pe care rezolvarea cu succes a conflictului din Ucraina i l-ar putea aduce în sfârșit.
În acest sens, summitul din Alaska a fost într-adevăr despre Ucraina. Pe o schemă mai largă, însă, imaginea este oarecum diferită. SUA, ca entitate geopolitică, nu are un interes vital în a pune capăt războiului din Ucraina. Europa are. Rusia are. Dar nu America. De fapt, SUA ar putea avea un interes în prelungirea acestui conflict. Istoria arată că America beneficiază adesea de războaie majore, cu condiția ca acestea să aibă loc departe de țărmurile americane. Războiul din Ucraina a permis producătorilor americani de arme să vândă și să testeze mai multe dintre armele lor, în timp ce producătorii americani de petrol și gaze au acaparat piața europeană profitabilă”, notează analistul politic Artyom Lukin.
Îngrijorări legate de un bloc sino-rus în Eurasia
Războiul ruso-ucrainean care se prelungește poate cu încă niște ani nu este o preocupare pentru oamenii care conduc marea strategie americană sub șefia lui Donald Trump. Principala lor îngrijorare este că Rusia, fiind antagonizată de Occident, a intrat în derivă pe orbita Chinei. Formarea unui bloc sino-rus în Eurasia este o posibilitate tot mai mare care trebuie prevenită. Trump însuși nu este deosebit de anti-China. Cu toate acestea, multe persoane cheie din jurul său sunt.
Printre acestea se numără vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth. Cea mai anti-China figură din elita americană este probabil tehno-miliardarul Peter Thiel, eminenta gri a lui Trump. Thiel numește China contemporană „o gerontocrație pe jumătate fascistă, pe jumătate comunistă”. Potrivit acestuia, RPC reprezintă un regim care este „un socialism de tip naționalist și este extrem de rasist”.
Thiel privește Rusia putinistă cu puțină simpatie, dar mult mai calm, în primul rând pentru că nu o vede ca pe un adversar geopolitic la fel de periculos ca pe China și poate și pentru că Rusia este mult mai aproape de Occident din punct de vedere rasial și cultural decât China. Thiel consideră că Occidentul ar trebui să evite să împingă Moscova spre Beijing.
Politica externă a lui Trump poate părea volatilă și capricioasă, dar are un nucleu dur, imuabil: izolarea și strangularea Chinei. Spre deosebire de administrația Biden, care a urmărit „dubla izolare” atât împotriva Rusiei, cât și a Chinei, geostrategia administrației Trump, modelată de Thiel și aliații săi, se concentrează pe China ca amenințare principală. Într-un interviu cu Sean Hannity după discuțiile cu Putin, Trump a declarat că SUA trebuie să prevină o înțelegere sino-rusă. Acest lucru confirmă ipoteza că întâlnirea din Alaska a avut și o componentă legată de China.
