Comunicate de presa

Președintele Klaus Iohannis lovește din nou

După ce ne-a fiert doi ani și mai bine cu al său referendum pe justiție, azi ne-a venit ”lumina” de la Ierusalimul cotrocenist. Din păcate, nu ne luminează deloc, mai degrabă ne întunecă deplin.

O mai spunem încă o dată: nu avem nimic împotriva consultării românilor prin referendum. Suntem împotrivă ca dl Iohannis să ne ia pe toți de fraieri. Referendumul președintelui va afecta grav alegerile pentru Parlamentul European – cele mai importante din istoria UE – și va produce dispute de nedescris la nivelul societății prin felul vag și inabil – ca să nu spunem mai mult – în care sunt înfățișate alegătorilor problemele abordate.

Să vedem cum sună întrebările președintelui:

1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

Sunt întrebări care produc mai degrabă alte întrebări decât răspunsuri.

În primul rând, avem de-a face nu cu două, ci cu trei problematici distincte, două fiind înghesuite, șmecherește, într-o singură întrebare.

Cum ar trebui să procedeze cetățenii care sunt de acord, să zicem, cu interzicerea OUG pe Justiție, dar nu și cu extinderea dreptului de a ataca OUG-urile?

Evident că distincția e imposibilă, pentru că dl Iohannis recurge la o practică interzisă de Comisia de la Veneția în ce privește bunele practici în materie de referendumuri.

Comisia avertizează, astfel, asupra necesarei unități de formă a  întrebării: aceeaşi întrebare nu trebuie să combine o propunere de amendament redactată în termeni specifici cu o propunere formulată general sau cu o chestiune de principiu.

Ori, a doua întrebare exact asta face, sărind de la o primă parte extrem de concretă, la o a doua difuză, nefiind clar care ar trebui să fie instituțiile ce ar căpăta drept de contestare a OUG-urilor și nici dacă e vorba doar de contestarea OUG-urilor pe teme de justiție ori a oricărei OUG?

De asemenea, Comisia mai recomandă unitate de conținut, astfel încât să se garanteze libertatea de vot a alegătorului, care nu trebuie chemat să accepte sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele. Din nou, o recomandare pe care a doua întrebare prezidențială o încalcă grosolan.

Un alt aspect: interzicerea totală a grațierilor și a amnistierii persoanelor condamnate pentru corupție ar putea crea o problemă delicată în cazul în care o asemenea persoană s-ar confrunta cu situații excepționale, cum ar fi o boală gravă în stadiu terminal, copii rămași fără sprijin etc, ceea ce contrazice însăși rațiunea de a exista a procedurii de iertare, așa cum a fost ea reglementată din cele mai vechi timpuri. Ar însemna, de asemenea, o ierarhizare stranie a infracțiunilor, punând actele de corupție deasupra crimei, spre exemplu, care ar putea face, pe mai departe, obiectul grațierii.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că dat fiind că sunt două întrebări vor fi două buletine de vot la referendum! (vezi declarația președintelui AEP) Ce se întâmplă dacă una dintre întrebări este aprobată de români, iar alta nu? Ce se întâmplă dacă la una dintre întrebări prezența o validează, iar pe a doua nu? Este validat referendumul? Câte referendumuri sunt de fapt? Unul? Două?

În fine, o ultimă observație ar fi că parazitarea temei alegerilor pentru Parlamentul European cu altele, multiple și total diferite, nu va fi deloc în măsură să stimuleze procesul electoral, ci dimpotrivă. Campaniile electorale se vor suprapune, derutând cetățeanul, fără a mai vorbi de procedurile tehnice, care vor impune trei buletine distincte de vot.

Pentru noi e clar că această improvizație de referendum nu este decât o nouă dovadă că dl Iohannis nu a înțeles nici în al doisprezecelea ceas care este rolul unui Președinte. Îi mai spunem o dată poate înțelege pentru ultimele 6 luni de mandat: rolul unui președinte este de a uni și nu de a dezbina! De a clădi și nu de a dărâma!

Însă, e probabil ca exact acesta să fie și efectul pe care scontează președintele: zăpăcirea alegătorilor și înălțarea unei perdele de fum pentru ca românii să nu observe absența mesajelor politice reale ale partidului său de suflet, PNL, și felul în care opoziția compensează penuria de idei și soluții prin declarații agresive și acuzații complet lipsite de consistență.

Și mai speră președintele că, prin convocarea referendumului în paralel cu alegerile, va purcede alături de Rareș Bogdan și Ludovic Orban să bată țara-n lung și în lat, doar-doar le-o mai sălta procentele. Adică o altă practică interzisă de Comisia de la Veneția, care cere autorităților publice să rămână neutre în campania pentru referendum și le interzice să cheltuie fonduri publice în acest sens.

Iar la întrebarea dacă președintele va folosi banii publici ai Administrației Prezidențiale pentru a face campanie alături de PNL nu ne trebuie un referendum național pentru a ști dinainte răspunsul.