Un e-mail fără greșeli, cu diacriticele la locul lor și cu numărul real al unei facturi, nu mai garantează că l-a scris un om de bună-credință. Tot mai des, textul care deschide ușa unui atac informatic îl scrie un model de limbaj.
Atacatorii au folosit inteligența artificială în 84% dintre atacurile ransomware descrise de victime, potrivit studiului 2026 Ransomware Risk Report, publicat pe 14 octombrie 2026 de compania de securitate cibernetică Semperis. Același sondaj arată că 87% dintre atacuri au vizat sistemele de identitate, iar în 40% dintre cazuri infractorii i-au amenințat fizic sau psihologic pe angajați.
Ransomware-ul este un program malițios care criptează datele unei organizații, după care atacatorii cer bani pentru deblocare, de regulă în criptomonede. În România, raportul apare după o vară în care un singur atac a ținut cadastrul blocat aproape o lună.
Ce a măsurat sondajul Semperis și unde are limite
Sondajul Semperis descrie cum se desfășoară un atac ransomware după ce a început, nu cât de des apar astfel de atacuri în economie. Firma Censuswide a chestionat 1.200 de specialiști IT și de securitate din opt sectoare și nouă țări, printre care Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania. Toți lucrau în organizații atacate în ultimul an.
În Marea Britanie, proporția atacurilor cu AI urcă la 88%. În 44% dintre organizații, infractorii au întors împotriva victimei chiar agenții sau sistemele AI pe care aceasta le folosea. Alți 40% dintre respondenți declară că au trecut printr-un atac ransomware condus de inteligența artificială.
Cifrele trebuie citite cu o rezervă. Semperis vinde soluții de protecție pentru sistemele de identitate și nu a explicat exact ce înțelege prin implicarea AI într-un atac. Chris Inglis, fost director național pentru securitate cibernetică al SUA și consilier al companiei, crede totuși că sondajul mai degrabă subestimează fenomenul, pentru că multe atacuri asistate de AI trec nerecunoscute.
Datele au fost puse în context românesc de Cryptology.ro, publicație independentă de știri și analize crypto în limba română. Materialul original, semnat de jurnalistul Mihai Popa, le leagă de atacurile asupra cadastrului și a Apelor Române și poate fi citit integral în analiza despre inteligența artificială folosită în 84% dintre atacurile ransomware.
Cum intră inteligența artificială într-un atac ransomware
Inteligența artificială intră într-un atac ransomware mai ales la redactarea mesajelor-capcană și la scrierea codului, adică exact acolo unde infractorii aveau nevoie, până de curând, de timp și de pricepere. Atacurile ransomware cu inteligență artificială nu inventează tehnici noi. Le fac doar mai rapide și mai ieftine.
Phishing într-o română impecabilă
Phishingul, mesajul care imită o instituție ca să fure parole sau să instaleze programe malițioase, se recunoștea multă vreme după greșelile de limbă. Modelele de limbaj au șters acest indiciu. Un atacator care nu știe românește poate imita acum fără cusur o notificare ANAF sau un SMS de la curier. Raportul anual al DNSC consemnează pentru 2025 o creștere de 70,6% a incidentelor de phishing, de la 2.917 la 4.975. Cât de credibilă devine o asemenea capcană s-a văzut și în atacul de phishing trimis prin sistemul oficial Robinhood.
Cod de atac scris cu un asistent de programare
Cel mai bine documentat caz public vine de la Anthropic, compania care dezvoltă modelul Claude. Într-un raport din august 2025, firma a descris cum un infractor a folosit Claude Code ca să automatizeze aproape tot atacul asupra a cel puțin 17 organizații, printre care și spitale. De la unele dintre ele a cerut peste 500.000 de dolari în bitcoin. Atacatorul nu a criptat nimic. A furat datele și a amenințat că le face publice, același tip de șantaj practicat de ShinyHunters, gruparea care susține că a furat datele a 5.000 de agenți FBI.
Agenții AI ai firmei, întorși împotriva ei
Cifra de 44%, cea a organizațiilor lovite prin propriii agenți AI, e probabil cea mai neliniștitoare din raport. Un agent AI primește o sarcină și o duce singur la capăt. Courtney Guss, de la Semperis, observă că un asemenea program caută drumul cel mai scurt, iar drumul acesta trece adesea prin permisiuni tot mai largi. Un asistent conectat la e-mailul unui magazin online poate primi, ascunsă într-un CV cu litere albe pe fond alb, instrucțiunea de a trimite facturile la o adresă străină. Tehnica se numește prompt injection și nu are nevoie de nicio parolă furată.
De ce sistemele de identitate sunt ținta preferată
Sistemele de identitate sunt ținta preferată pentru că ele decid cine intră într-o rețea și ce are voie să facă acolo. Potrivit Semperis, au fost vizate sau exploatate în 87% dintre atacuri. Cele mai răspândite sunt Active Directory și Entra ID, de la Microsoft, alături de Okta. Cine ajunge la ele seamănă cu un intrus care a găsit cheia master a unui hotel, deschide orice ușă și poate schimba încuietorile.
Atacul asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a urmat acest tipar, deși informațiile publice nu arată că s-ar fi folosit AI. Potrivit explicațiilor date în comisiile parlamentare, atacatorul a intrat în iulie 2026 printr-o versiune foarte veche a componentei OpenAM, a ajuns la Active Directory și a șters aproximativ 100 de mașini virtuale înainte de criptare. Directorul DNSC, Dan Cîmpean, a pus atacul pe seama unor vulnerabilități nereparate, despre care instituția primise alerte încă din octombrie 2024.
Amenințările ies din ecran și ajung la ușa angajaților
În 40% dintre atacurile din sondajul Semperis, infractorii au amenințat angajații și familiile acestora, inclusiv cu răpirea, iar în 53% dintre aceste cazuri au trecut la fapte. Aproape un sfert dintre victime au fost ținta unui swatting. Atacatorul sună la poliție, inventează o luare de ostatici și trimite astfel o echipă înarmată la ușa victimei. După atac, 24% dintre cei chestionați și-au angajat pază personală.
Lumea crypto cunoaște varianta extremă. În ianuarie 2025, David Balland, cofondator al Ledger, a fost răpit în Franța. Răpitorii i-au tăiat un deget ca să forțeze o răscumpărare în criptomonede. Asemenea agresiuni, numite wrench attacks, pornesc adesea de la date personale scurse. După scurgerea care a expus datele a încă 67.000 de clienți, chiar Trezor a avertizat că informațiile îi pot expune pe oameni și la riscuri fizice. Iar din pozele publice ale unui administrator de sistem, un instrument AI poate reconstitui profilul familiei lui în câteva minute.
Concluzia lui Mihai Popa, analist la Cryptology.ro, este că inteligența artificială grăbește atacul, însă ușa pe care intră infractorii rămâne aproape mereu una veche, un server neactualizat sau o parolă refolosită. Urgența și autoritatea falsă funcționează la fel în escrocheriile cu criptomonede, iar pentru cine vrea să le recunoască din timp un punct de plecare util rămâne subiectul despre cum recunoști un proiect crypto fraudulos, explicat pe Cryptology.ro.
România, după cadastru, Apele Române și Conpet
Atacurile ransomware din România au crescut cu peste 153% în 2025, potrivit raportului anual al DNSC, aprobat prin Hotărârea CSAT nr. 117 din 7 august 2026. Directoratul a gestionat 256 de incidente majore de acest tip. Au cerut ajutor 22 de instituții publice, 119 firme și 115 persoane fizice.
În februarie 2024, atacul asupra furnizorului sistemului informatic Hipocrate a criptat datele a 26 de spitale. În decembrie 2025, Apele Române au pierdut accesul la aproximativ 1.000 de sisteme, criptate cu BitLocker, instrumentul inclus chiar în Windows. Pe 3 februarie 2026, Conpet a anunțat la rândul lui un atac, revendicat ulterior de gruparea Qilin.
Blocajul de la cadastru a ajuns direct în bugetele oamenilor. Platformele ANCPI au repornit etapizat abia pe 11 august, iar Forbes România a estimat că doar în primele 14 zile au fost afectate circa 27.000 de imobile. Pe 29 iulie, Camera Deputaților votase deja prelungirea până la 30 septembrie a termenului pentru locuințele cumpărate cu TVA de 9%, ca cumpărătorii prinși în blocaj să nu piardă cota redusă.
De ce se cere plata în bitcoin și cine mai plătește
Răscumpărările se cer în criptomonede pentru că pot fi trimise rapid, peste granițe, fără o bancă intermediară care să blocheze transferul. Victimele plătesc totuși tot mai rar. Potrivit firmei Chainalysis, plățile către grupările ransomware au scăzut în 2025 la circa 820 de milioane de dolari, cu 8% sub nivelul din 2024, și doar 28% dintre victime au plătit. Cine a plătit a dat în schimb mai mult, pentru că plata mediană a urcat de la 12.738 la 59.556 de dolari.
În sondajul Semperis, 59% dintre organizații au plătit cel puțin o dată, iar 69% au fost atacate din nou. Plata nu cumpără liniștea. Le arată doar infractorilor că victima e dispusă să scoată bani. Bitcoinul are și un dezavantaj pentru atacatori, fiindcă fiecare tranzacție rămâne pentru totdeauna într-un registru public. De aceea unele grupări cer Monero, o criptomonedă care ascunde detaliile transferurilor. DNSC le recomandă victimelor să nu negocieze cu atacatorii.
Ce poate face o firmă mică sau un utilizator obișnuit
O firmă mică sau un utilizator obișnuit se apără cel mai bine prin măsuri simple și ieftine. Cazul ANCPI o arată limpede, pentru că acolo o vulnerabilitate veche a cântărit mai mult decât orice tehnică sofisticată. Pentru o firmă cu cinci angajați, autentificarea în doi pași pe e-mail și pe conturile de administrator e treaba unei după-amiezi, iar o aplicație de autentificare protejează mai bine decât un cod primit prin SMS. Copiile de siguranță se țin și pe un suport deconectat de rețea, cu restaurarea testată periodic.
Orice cerere de schimbare a contului bancar al unui furnizor se confirmă printr-un telefon la un număr cunoscut dinainte, nu la cel din e-mail. Agenții AI ai firmei ar trebui să primească doar permisiunile strict necesare. Acasă, un cuvânt de cod stabilit din timp ajută împotriva apelurilor în care o voce clonată cu AI imită o rudă aflată, chipurile, în pericol.
Dacă atacul s-a produs deja, sistemele afectate se izolează de rețea, incidentul se raportează la DNSC, la numărul 1911 sau prin platforma PNRISC, și se depune plângere penală. Entitățile vizate de OUG 155/2024, actul care transpune directiva europeană NIS2, au la dispoziție 24 de ore ca să alerteze DNSC. Înainte de orice discuție despre bani, merită căutat un decriptor gratuit pe platforma No More Ransom.
De la dischetele din 1989 la notele scrise de un model de limbaj
Primul ransomware cunoscut a circulat în decembrie 1989, pe aproximativ 20.000 de dischete trimise prin poștă de biologul Joseph Popp participanților la o conferință despre SIDA. Programul cerea 189 de dolari, plătiți prin cec sau mandat poștal către o căsuță din Panama. Treizeci și șapte de ani mai târziu, atacatorul își scrie nota de răscumpărare cu un model de limbaj și poate trimite, în aceeași zi, un mesaj în care apare adresa de acasă a victimei.

