În estul Germaniei, politica bazată pe resentimente a câștigat teren, dar și locuitorii din vest au început să se confrunte cu întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a realizat un interviu care a stârnit multă atenție. Titlul acestuia: „Mulți vest-germani sunt sătui de situație”.
Interviul a fost menit să reamintească est-germanilor, în special celor care sunt atrași de AfD din motive de resentiment față de vest, despre anumite realități istorice. Brechtken a argumentat că nemulțumirile exprimate de est-germani de-a lungul celor 36 de ani sunt acum mai mult emoționale decât raționale, rezultând dintr-o analiză onestă insuficientă.
El a afirmat că vestul Germaniei a demonstrat în ultimele decenii că înțelege democrația și știe să facă față extremismului, având capacitatea de a preveni ascensiunea partidelor radicale precum AfD. Pe de altă parte, est-germanii par a avea o tendință înnăscută spre soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, a reflectat asupra afirmațiilor lui Brechtken, întrebându-se cât din acestea reprezintă fapte istorice și cât este opinie personală.
AfD s-a născut în Vest și are ecouri în Est
Pasiunea est-germanilor pentru AfD, alături de succesul acestui partid în alegerile din Saxonia-Anhalt și perspectivele sale pentru viitoarele alegeri regionale, ar trebui să ne determine să examinăm câteva fapte istorice esențiale și să ne punem întrebări importante, pe care Brechtken nu le-a abordat. Jurnalista, originară din estul Germaniei, subliniază că AfD a fost fondat în vest, iar majoritatea liderilor săi au crescut în landurile vestice.
Este important să ne întrebăm nu doar ce anume atrage est-germanii către AfD, ci și de ce vest-germanii au ales să sprijine și să dezvolte un astfel de partid în est.
Landurile vestice, care s-au lăudat cu realizarea denazificării după 1945, trebuie să analizeze urgent motivele pentru care fascinația pentru ideologii extremiste persistă. De asemenea, este necesar să ne întrebăm de ce nu există suficiente măsuri împotriva creșterii mișcărilor de extremă dreapta, ci, dimpotrivă, un sistem care le permite să se dezvolte, afirmă Carolin Würfel.
„Copilul” din ’89 a crescut și e furios
Mulți est-germani, în 1989, sperau că vor găsi o cale de mijloc între socialism și capitalism. Reunificarea nu era neapărat opțiunea preferată. De multe ori, modul în care s-au desfășurat lucrurile a părut o gestionare defectuoasă, cu decizii impuse rapid, fără negocieri.
Agenția Treuhand, responsabilă cu privatizarea economiei est-germane, a dus la preluarea a 94% dintre companiile din est de către investitori din vest sau internaționali, lăsând doar 6% în mâinile est-germanilor. Aproape două milioane de locuri de muncă au dispărut în est.
În 1990-1991, est-germanii au ieșit din nou în stradă, dar de data aceasta nu împotriva propriului guvern, ci împotriva percepției că Germania de Vest îi ocupă. Ei cereau alegeri noi și renegocierea acordurilor care le-au afectat viețile, în timp ce șomajul creștea alarmant.
Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă nu se teme că ar putea izbucni o nouă revoluție în est din cauza nemulțumirilor crescânde.
Atunci, fostul est-german era privit ca un copil, supus legilor și ordinii impuse de „părintele” său vestic. Acum, acel copil a crescut, dar își amintește de experiențele sale și, probabil, se agață de ele. Ulrich Siegmund, un reprezentant al AfD, s-a născut chiar în anul reunificării.
Mesajul care a rezonat cu est-germanii
Una dintre promisiunile principale ale AfD este recâștigarea controlului. Evenimentele recente din Saxonia-Anhalt reflectă o dorință de revanșă. Estul îndrăznește să spună „ajunge” unui Vest copleșitor. Așa cum a subliniat Siegmund după victorie, rezultatul arată că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
Aceste cuvinte au rezonat profund cu est-germanii. Mulți dintre aceștia nu cunosc programul AfD, dar au fost atrasi de mesajul simplu: „Vă aud. Vă văd. Aveți dreptul să fiți nemulțumiți”.
Pe parcursul campaniei, Siegmund a organizat evenimente cu cârnați și bere gratuite, muzică și dans, creând un sentiment de comunitate în satele și orașele mici, multe dintre ele pustiite. Mesajul transmis a fost clar: „Voi contați”.
Deși mulți nu realizează că AfD nu va îmbunătăți condițiile de trai în est, partidul le oferă oamenilor o formă de atenție în schimbul votului, ceea ce, pentru moment, pare să fie cel mai important. AfD reprezintă mai mult decât o simplă opoziție între est și vest.
Ce va urma, toată lumea a știut
AfD a fost creat de vest-germani, sprijinit de est-germani și acum aspiră la putere națională. Programul său se bazează pe ideologii care, în trecut, au necesitat un război și o înfrângere totală pentru a fi abandonate: rasismul, superioritatea și disprețul față de cei excluși.
Aceasta nu este o problemă regională, ci una națională, ce ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean german, consideră Carolin Würfel.
Un vot pentru AfD este un vot pentru aceste convingeri, indiferent de furia sau dezamăgirea care stau la baza deciziei de a vota. În aprilie 1932, Partidul Nazist a devenit cea mai puternică formațiune politică în Saxonia-Anhalt, obținând 40,7% din voturi și formând primul guvern regional condus de naziști.
Orice s-ar întâmpla în continuare, va fi greu de spus că nu am știut, încheie jurnalista.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
