Războaiele, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială sunt, conform lui António Guterres, interconectate printr-o întrebare esențială: cine deține autoritatea și în ce mod o utilizează?
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a oferit o viziune distinctă față de cea a secretarului general, așa cum au subliniat Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
În ultimul său discurs, António Guterres a prezentat crizele globale ca fiind parte a unei singure probleme. Războiul, inegalitatea, urgența climatică și inteligența artificială sunt toate legate de putere: cine o deține, cine este lipsit de ea și cum este utilizată.
Transformările puterii globale
Guterres a evidențiat trei mari transformări. Prima se referă la apariția unor noi centre de influență economică, politică și tehnologică între state. În al doilea rând, puterea se mută de la guverne către un număr restrâns de corporații și indivizi. În cele din urmă, oamenii transferă din ce în ce mai multă putere către mașini, într-o eră în care agenții de inteligență artificială acționează imprevizibil, iar armele autonome devin o realitate militară.
Aceste schimbări testează modul în care este exercitată puterea, influențând războiul și pacea, resursele și oportunitățile, politicile climatice și tehnologiile care pot transforma societatea.
Viziuni diferite asupra inteligenței artificiale și inegalității
Diferențele dintre Guterres și Trump sunt evidente în abordarea lor asupra inteligenței artificiale. Guterres a plasat această tehnologie alături de război și inegalitate, considerând-o o provocare majoră, în timp ce Trump a propus redenumirea acesteia în „superinteligență”, respingând îngrijorările legate de posibilele consecințe negative și susținând că SUA vor „câștiga”.
În contrast, premierul britanic Andy Burnham a declarat că Regatul Unit va prelua conducerea în stabilirea unor standarde globale privind inteligența artificială, subliniind importanța colaborării internaționale. Guterres a discutat despre accesul la oportunități, resurse și reprezentare, subliniind că țările în dezvoltare sunt afectate de un sistem creat în anii 1940, care necesita reforme profunde.
Trump, pe de altă parte, nu a abordat problema inegalității globale, ci a menționat o reducere de 15% a bugetului ONU și eliminarea a peste 4.000 de locuri de muncă din cadrul organizației.
Probleme globale: climă, Gaza și Iran
Referitor la climă, Guterres a declarat că energia regenerabilă ar putea reprezenta o redistribuire a puterii, afirmând că „soarele nu aparține nimănui” și „vântul nu poate fi supus unui embargo”. Trump a menționat schimbările climatice doar pentru a le considera o înșelătorie promovată de oponenții săi.
Gaza a fost un subiect comun în ambele discursuri. Guterres a subliniat distrugerile și necesitatea accesului pentru ajutoare umanitare, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca pe o realizare, în ciuda stagnării procesului de pace.
În ceea ce privește Iranul, Trump a discutat despre posibilitatea unui acord care să permită reconstrucția țării, dar și despre „anihilarea” Republicii Islamice. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că, deși țara sa a fost atacată cu tehnologii avansate, aceasta nu s-a supus și nu a atacat populația civilă.
Diplomația din culise
În timp ce liderii își expuneau pozițiile, diplomația a continuat în cadrul unor întâlniri separate. Reprezentanții lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții timp de trei ore cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, prin intermediari din Qatar. Trump a descris întâlnirea ca fiind foarte productivă, în timp ce Teheranul a minimizat importanța acestor discuții.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit personal cu Trump pentru prima dată din luna iulie, însă discuțiile au fost în mare parte repetarea unor teme cunoscute, fără a duce la un acord concret. În ceea ce privește înțelegerea despre oprirea atacurilor Rusiei și Ucrainei asupra infrastructurii energetice, aceasta nu a fost finalizată.
Întâlnirile de la Adunarea Generală ar putea avea totuși rezultate, așa cum s-a întâmplat în 2013, când SUA și Rusia au convenit asupra eliminării armelor chimice din Siria. Răspunsul lui Guterres la schimbarea raporturilor de putere este ceea ce el numește „multipolaritate în rețea”, sugerând o lume cu multiple centre de influență care coexista într-un cadru comun de drept internațional.
În concluzie, Guterres a cerut ca puterea legii să prevaleze asupra legii celui puternic, iar succesorul său va prelua această sarcină într-o lume care, așa cum a demonstrat această Adunare Generală, se îndreaptă în direcția opusă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
