S&P Global Ratings va decide pe 2 octombrie calificativul suveran al României. În contextul unui blocaj politic și a unei scăderi dramatice de 77% a investițiilor străine, țara riscă să își piardă statutul de recomandare pentru investiții, ceea ce ar putea duce la o creștere semnificativă a costurilor de creditare, conform lui Alex Milcev de la EY România.
După o vară marcată de tensiuni politice și fiscale, România se pregătește pentru evaluarea agenției S&P Global Ratings, programată pentru 2 octombrie. În prezent, ratingul țării este BBB-/A-3, având o perspectivă negativă, ceea ce reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade”. O eventuală retrogradare ar putea transforma titlurile de stat românești în „junk”, generând o reevaluare automată a riscurilor de către fondurile internaționale de investiții.
Avertisment EY: România, aproape de statutul de „junk” din cauza prăbușirii investițiilor străine directe
„Agențiile au acordat României timp, nu o garanție că ratingul actual va fi menținut”, subliniază Alex Milcev, Partener și lider al departamentului de Asistență fiscală și juridică la EY România. El avertizează că verdictul din octombrie va depinde, în cele din urmă, de credibilitatea angajamentului României de a-și finanța dezvoltarea fără a destabiliza finanțele publice.
Scădere record de 77% a investițiilor străine directe
O evoluție alarmantă în economie este evidențiată de datele oficiale publicate de Banca Națională a României în mijlocul lunii septembrie. În primele șapte luni din 2026, investițiile străine directe au totalizat doar 1,127 miliarde euro, comparativ cu 4,915 miliarde euro în aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere drastică de 77% a intrărilor de capital privat coincide cu o deteriorare semnificativă a deficitului de cont curent, care a crescut la 16,290 miliarde euro.
Conform estimărilor agenției Fitch, investițiile străine directe nete acoperă doar 26% din deficitul extern, lăsând astfel statul și băncile dependent de împrumuturi costisitoare.
Deficitele gemene și capcana datoriei publice
Implementarea măsurilor de consolidare fiscală este îngreunată de absența unei majorități guvernamentale stabile. Deși Fitch preconizează o reducere a deficitului bugetar la 5,9% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, acest nivel rămâne extrem de ridicat pentru o țară din categoria BBB. În plus, agențiile de evaluare estimează o creștere a datoriei publice până la 64,5% din PIB până în 2028.
Pentru a contracara această tendință, România va necesita o ajustare fiscală suplimentară de cel puțin 1,5% din PIB pe termen mediu.
Consecințele pierderii statutului de „investment grade”
Trecerea în categoria „junk” ar avea efecte economice imediate. Aceasta ar restrânge baza de investitori, deoarece fondurile instituționale mari nu pot deține titluri de stat din țări cu rating sub investment grade, ceea ce ar provoca vânzări masive de obligațiuni românești. De asemenea, costurile de împrumut ar crește, afectând nu doar Ministerul Finanțelor, ci și băncile, companiile private și creditele pentru populație.
În plus, ieșirile de capital speculative ar exercita presiune suplimentară asupra leului, determinând o depreciere a acestuia. Fără un spațiu fiscal pentru noi reduceri de cheltuieli, specialiștii de la EY sugerează că soluția sustenabilă pentru redresare constă în îmbunătățirea colectării fiscale, însoțită de un pachet de măsuri credibile pentru bugetul din 2027 și de restabilirea urgentă a stabilității politice la București.
Sursa articol: https://newsweek.ro/economie/avertisment-ey-investitii-straine-directe-prabusire-77-romania-la-un-pas-junk
Sursa foto: Inquam Photos
