Rezolutiile ALDE

Noua generație de întreprinzători români trebuie să se simtă la ea acasă în România!

By 4 iulie 2017 No Comments

O viziune liberală asupra economiei românești este mai necesară ca oricând. Eforturile actuale de a reforma sistemele de salarizare, de pensii și de asigurări sociale de sănătate obligă, pentru a fi susținute, la o dezvoltare viguroasă a investițiilor, o stimulare a tuturor energiilor naționale, fie că e vorba de resurse, de instituții, de mecanisme de funcționare sau de spirit antreprenorial.

Economia României are, în ultimii ani, o evoluție crescătoare și prognozele arată că această perspectivă se va menține până la sfârșitul deceniului. Dacă, însă, în anii precedenți creșterea economică s-a datorat într-o măsură prea mare consumului, în perioada care urmează resursele creșterii trebuie să fie mai ales investiționale. Dacă în numeroase domenii capitalul străin a devenit preponderent, este momentul să oferim capitalului românesc oportunități de dezvoltare, astfel încât inițiativa locală să fie stimulată iar noua generație de întreprinzători români să se simtă la ea acasă în România. Dacă fiscalitatea și acțiunile antifraudă au părut întreprinzătorilor împovărătoare și agresive, trebuie să le conferim simplitate și coerență, iar controalele să se îndrepte către zonele de risc și nu către micile afaceri, lipsite de apărare. Dacă legislația este ambiguă și plină de surprize neplăcute, să creăm o legislație predictibilă, rezultat al consultărilor publice. Statul nu trebuie să se situeze deasupra tuturor, ci trebuie să coboare în mijlocul societății care l-a creat, egal în drepturi cu toți cetățenii săi.

În centrul valorilor liberale stă omul, fie că e vorba de individul abstract, egal cu ceilalți în fața legii și în competiția economică, fie că e vorba de persoana înzestrată cu darul unicității, cu atașamentul său față de tradiții și năzuințele sale de viitor. Omul, în viziunea noastră, trebuie să fie protejat în drepturile sale fundamentale, dar trebuie să fie, de asemenea, conștient de oportunitățile și de responsabilitățile ce decurg din aceste drepturi. Asta înseamnă că într-o societate purtătoare a valorilor liberale, omul trebuie să posede un anumit nivel de educație care să-i confere atributul de a fi liber în opțiunile sale. Un om liber poate nu doar gândi altfel, dar poate avea și inițiativa ca lucrurile să se schimbe. Societatea viitorului este o societate a redefinirii paradigmelor statului dar și una a tehnologiilor înalte, a spațiilor digitale, a informației și a comunicării. Un om cu inițiativă este un om liber. Iar un om liber este un om educat. Educația este una dintre expresiile cele mai profunde ale viziunii investiționale pe termen lung.

Societatea viitorului este o societate a tehnologiilor înalte, a spațiilor digitale, a informației și a comunicării. Revoluția digitală va crea noi oportunități de manifestare economică și socială, va remodela sistemele administrației centrale și locale, și implicit va redefini interacțiunea stat-cetățean-societate. Totodată, România trebuie să-și valorifice potențialul creativ și inovativ, susținând cercetarea ca factor de accelerare a dezvoltării economice. Față de alte domenii, România poate și trebuie să stea în elita mondială a inovației.

ALDE a prezentat, în campania electorală, propriul proiect de guvernare. Acest proiect a fost armonizat în cadrul Programului de Guvernare, care este angajamentul făcut în fața Parlamentului și, prin el, în fața întregii țări, de coaliția din care ALDE face parte.

Programul de Guvernare păstrează o importantă amprentă liberală. Pornind de la promisiunile noastre electorale, de la cerințele Programului de Guvernare și de la particularitățile contextului actual, Congresul ALDE mandatează conducerea nou aleasă să susțină, în perioada următoare, următoarele priorități:

  • Promovarea proiectelor legislative de susținere a domeniului economic

Printre actele normative prioritare se numără Codul economic, menit să sistematizeze, să elimine suprapunerile, să modernizeze și să republice într-o formă integrată legislația în domeniul societăților comerciale, a investițiilor, a achizițiilor publice, a parteneriatului public-privat, a resurselor naționale etc. Printre noile acte normative propuse se numără Legea prevenției și Legea lobby-ului și a registrului de interese.

  • Modul de aplicare a angajamentului privind alocarea, până în 2020, a 6% din PIB (în medie) pentru investiții

Programele sociale pot fi susținute și își dovedesc credibilitatea în măsura în care sunt însoțite de programe investiționale. Fondurile alocate investițiilor trebuie atent monitorizate, astfel încât promisiunile noastre să se realizeze, iar opinia publică să fie permanent informată cu faptul că programele sociale nu impietează asupra obiectivelor investiționale.

  • Elaborarea de urgență a Planurilor de Urbanism General (PUG) ale localităților țării

O seamă de localități din România, începând chiar cu Capitala țării și numeroase capitale de județ, nu dispun în prezent de PUG. Această deficiență impietează asupra proiectelor de dezvoltare a localităților respective. Esența PUG nu este, în primul rând, de natură arhitectonică, și ține, mai ales, de dezvoltarea economică.

  • Inventarierea activelor statului care pot fi reintroduse în circuitul economic

În România există numeroase active imobiliare neutilizate (terenuri, hale de producție, depozite etc.) Ele se află fie în proprietatea publică, fie în cea privată a statului, ca patrimoniu al administrației locale sau centrale. Aceste active pot fi utilizate pentru amenajarea parcurilor industriale, pentru concesiuni în scopuri productive sau pentru dezvoltări imobiliare.

  • Elaborarea unei strategii unitare pentru marile investiții prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI)

FSDI este o modalitate prin care resursele investiționale ale statului sunt concentrate și îndreptate către investiții strategice, atât în domeniul public, cât și în domeniul privat. Este necesară realizarea, de urgență, a unei legislații care să stabilească sursele, managementul și destinațiile FSDI.

  • Susținerea capitalului românesc prin intermediul pârghiilor active ale statului și garantarea unui tratament echitabil între investitorii români și străini

Congresul ALDE mandatează pe reprezentanții săi să contribuie la realizarea unei foi de parcurs a modului în care bugetul consolidat al statului, instituțiile financiare ale statului și fondurile europene vor susține investițiile din România (ajutoare de stat, proiecte start-up, programe de dezvoltare regională, Programul Național de Dezvoltare Locală care este, în esență, un program de investiții, proiecte derulate prin intermediul CEC, EXIMBANK, programe europene privind susținerea mediului privat etc. etc.). Printre alte obiective, această foaie de parcurs va urmări modul în care se instituie egalitatea de tratament între capitalul românesc și cel străin precum și între diferite regiuni ale țării.

  • Măsuri de organizare eficientă a piețelor agricole

În condițiile în care o mare parte a producției agricole se irosește din cauza lipsei unei piețe naționale organizate, strategia în domeniul agriculturii, continuând să susțină și producția agricolă, trebuie să se orienteze către dezvoltarea piețelor și creșterea capacității lor de absorbție. Astfel vom putea evita, pe viitor, situația în care importăm cereale, lapte sau legume, care se produc sau pot fi produse (în cazul serelor de legume) în țară.

  • Aplicarea Strategiei naționale de irigații

Aceasta presupune respectarea actelor normative care stabilesc responsabilitățile statului în ce privește finanțarea Sistemului național de irigații. Și, firește, crearea unui sistem operațional privind plata serviciilor furnizate de sistemele de irigații. ALDE, care în Guvernarea 2014-2015 a fost promotoare a acestei Strategii, își asumă aplicarea acesteia în scopul reducerii dependenței meteorologice care expune agricultura unor riscuri deosebite.

  • Introducerea, în domeniul bugetar, a costurilor de referință

În condițiile în care aplicarea reformei salarizării, pensiilor și asigurărilor sociale de sănătate necesită fonduri suplimentare, reducerea altor categorii de cheltuieli prin intermediul standardizării și omogenizării costurilor este imperios necesară. Standardele trebuie introduse în toate domeniile, de la costul fiecărei funcții publice, până la investițiile din infrastructură sau serviciile publice.

  • Monitorizarea/stimularea cheltuielilor privind cercetarea, astfel încât să fie încurajată cercetarea aplicativă, cu legătură directă cu producția.

Cuvântul-cheie al performanței economice, al tranziției, din perspectivă economică, este competitivitatea. Ea este rezultatul realizării unui cerc virtuos. Producția, fie că e vorba de bunuri industriale sau de servicii, nu poate crește fără progres tehnologic, iar progresul tehnologic nu se poate susține fără resursele pe care i le oferă creșterea producției. Realizarea acestei susțineri reciproce nu se poate face fără conectarea celor două evoluții. Finanțarea trebuie să aibă ca prioritate, cu precădere, acele proiecte de cercetare care au ca partenere firme din economia reală. Iar ținta, în ce privește nivelul finanțării, trebuie să fie de 2% din PIB, cu responsabilitate egală între sectorul de stat și cel privat.

  • Un program național pentru societatea digitală.

Având în vederea că revoluția digitală va avea un impact covârșitor asupra tuturor domeniilor economice și sociale, se impune crearea unei infrastructuri naționale care să ofere României independența și controlul propriei dezvoltări. Noile tehnologii vor fi accesibile doar acelor țări care vor investi integrat și vizionar în crearea propriilor resurse. Un program național impune corelarea infrastructurii existente, a mediului economic și a celui academic sub cupola unui proiect care să pregătească România pentru competiția viitorului.

  • Renunțarea la venitul minim garantat

Venitul minim garantat este o modalitate prin care statul, recunoscând dificultățile în găsirea unei slujbe, oferă unor categorii sociale apte de muncă o modalitate de a-și asigura subzistența. În condițiile reducerii permanente a ratei șomajului, venitul minim garantat nu-și mai regăsește menirea, devenind, mai degrabă, un stimulent pentru a nu munci.

  • Susținerea investitorilor români în străinătate

A venit timpul să ne gândim nu doar la încurajarea investițiilor străine în România, ci și la investitorii români în străinătate. Deja, câteva sute de agenți economici români au făcut plasamente de capital și active productive în afara teritoriului național. Ei sunt insuficient susținuți si reprezentați pe lângă autoritățile naționale și mai ales pe lângă cele ale statelor beneficiare ale investițiilor.

  • Elaborarea unei strategii naționale în contextul Brexit-ului

Posibilele consecințe ale Brexit-ului în domeniul schimburilor comerciale ale României obligă la protecției intereselor noastre comerciale. În condițiile în care schimburile anuale cu Marea Britanie sunt la nivelul de 4,5 mld Euro (al 5-lea partener comercial), iar țara noastră înregistrează un excedent anual de 1 mld Euro, se impune tratarea cu maximă urgență și seriozitate a acestui subiect. La aceasta se adaugă, desigur, și impactul asupra liberei circulații și clarificarea situației cetățenilor români prezenți în Regat.

Aceste priorități nu modifică cu nimic celelalte angajamente din Programul de Guvernare, ci le potențează. Încrederea se pierde ușor și se recâștigă greu. Numai o evoluție convingătoare a investițiilor și o calitate sporită a mediului de afaceri pot da încredere că reformele, oricât ar părea de atrăgătoare în cifrele lor, sunt și realiste.

Mândria de a fi român nu trebuie asociată doar cu unele aspecte ale culturii sau ale sportului românesc, ci și cu performanțele industriei românești, cu competitivitatea produselor noastre și cu prezența brand-urilor noastre pe piețele lumii. Acesta este suportul care va permite României să aibă un rol important în Uniunea Europeană și poate face posibilă asumarea noastră, a celor din ALDE, de a face din România a șaptea putere economică a Europei.