Rezolutiile ALDE

Ca să fim prin noi înșine, trebuie, în primul rând, să fim noi înșine!

By 4 iulie 2017 No Comments

Liberalismul românesc s-a format la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci când, pe fundalul emancipării popoarelor din Europa și a formării statelor naționale, sentimentul patriotic lua avânt. De atunci, liberalismul românesc și-a păstrat atașamentul față de valorile naționale, legându-și numele de toate marile izbânzi ale României moderne: Unirea Principatelor, Războiul de Independență, Marea Unire, o seamă de reforme fundamentale pentru statul modern cum ar fi Constituțiile de la 1866 și 1923, votul universal sau reforma agrară. Se cuvine adăugat la acestea martiriul pe care liderii liberalismului l-au suferit cu demnitate în perioada persecuțiilor comuniste.

Vocația, în același timp națională și europeană, a liberalismului românesc este neîndoielnică. În anii ’90, când mare parte a clasei politice românești nu era încă hotărâtă pe ce drum să apuce, tinerii liberali de atunci cereau cu insistență aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Confirmând această tradiție, cei care au înfăptuit aderarea României la Uniunea Europeană au fost tot liberalii, la 1 ianuarie 2007, în timpul mandatului Guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu, actualul președinte al ALDE.

Astăzi, ALDE preia stindardul sentimentului național. Procesul de emancipare a națiunii române nu s-a încheiat. Trebuie să depășim complexul de națiune mică. Dar asta înseamnă să refuzăm, cu demnitate, orice tutelă și să ieșim din obsesia monitorizărilor neîntrerupte, care bântuie prin toată istoria noastră. Nu trebuie să așteptăm să hotărască alții înaintea noastră, pentru ca noi să facem ca ei. Nu trebuie să privim peste umăr, ca și cum am cere voie de la cineva, atunci când ne manifestăm opțiunile. Trebuie să dăm diplomației românești determinare și personalitate. Trebuie să dezavuăm pe toți cei care ne denigrează țara, sperând să obțină pe la curți străine aliați pentru răsturnarea ordinii legitime, alți aliați decât cei firești într-o democrație, și anume alegătorii români. Nu trebuie să acceptăm atitudini superioare și – sub aparența unei duioșii părintești, deci cu atât mai jignitoare – atenționări din partea reprezentanților diplomatici acreditați la București. Nu trebuie să așteptăm de la nimeni certificate de bună purtare.

ALDE consideră că o Europă puternică este o Europă a națiunilor. Construită pe fundamentul democrației liberale, Uniunea Europeană trebuie să proclame egalitatea tuturor statelor membre, iar statele membre trebuie să fie demne de acest statut. De aceea ALDE refuză orice soluție de viitor care să pornească de la ipoteza unei Europe cu două viteze.

Există voci care spun că unele state, pentru a face un pas înainte, nu trebuie să le aștepte pe altele, față de care există anumite decalaje. Aceste opinii concep Uniunea Europeană ca având un centru, alcătuit din statele mai dezvoltate, și o periferie. Ele relansează ideea cortinei, pe care popoarele Europei au spulberat-o în 1989. E drept, nu mai este vorba de o cortină de fier, ci de una de catifea, dar este totuși o cortină ce lasă în spatele ei state care s-au confruntat și în trecut cu frontiere de acest fel. ALDE refuză să considere România ca făcând parte din periferia Uniunii Europene.

Nu putem să ignorăm existența unor decalaje între statele dezvoltate ale Uniunii Europene și România. Dar nu noi suntem răspunzători pentru ele. Dacă nu ar fi existat perioada comunistă și am fi avut o evoluție firească, beneficiind, în plus, de proiectele de dezvoltare economică postbelice, România ar fi fost astăzi una dintre țările dezvoltate ale Europei. Comunismul nu a fost opțiunea poporului român. Numărul comuniștilor, în perioada interbelică, era ridicol de mic, iar Partidul Comunist era un grupuscul politic fără nicio importanță, interzis prin lege din cauza acțiunilor sale antinaționale. La alegerile din 1946, chiar în condițiile intimidărilor și a prezenței armatei sovietice, partidele democratice au câștigat alegerile și doar o fraudă masivă a distorsionat rezultatul în favoarea comuniștilor și a aliaților lor. Comunismul a fost adus în România prin jocuri politice care s-au făcut peste capul nostru. România a fost sacrificată ca pradă de război de către cei care s-au considerat singurii învingători ai războiului, deși poporul român a dat ca jertfe peste jumătate de milion de civili și militari (peste un milion în cele două războaie mondiale).

În perioada de tranziție au fost făcute eforturi considerabile pentru a ne desprinde de trecut și pentru a reda destinului nostru dimensiunea democratică și europeană. E drept că au fost numeroase ambiguități, tergiversări și jumătăți de măsură, au existat ezitări și prejudecăți împotriva cărora a trebuit să luptăm, resursele nu au fost întotdeauna disponibile, ori au fost risipite fără folos, unele instituții ale statului au continuat să se comporte, prea adesea, ca în perioadele obsesive ale comunismului, dar opțiunea românilor pentru democrația liberală și atașamentul faţă de structurile europene și euro-atlantice este de netăgăduit. O Europă în două viteze ar zădărnici toate eforturile noastre și nu ar mai oferi argumente pentru ca tinerii noștri să aibă încredere în viitor și să nu mai vadă locul în care s-au născut ca pe un spațiu al deznădejdii și al dezolării.

Responsabilitatea istorică a comunismului nu ne aparține nouă, românilor, și nu putem singuri lecui această rană, care nu s-a închis încă de pe trupul patriei noastre. E nevoie pentru asta de solidaritate europeană. O Europă în două viteze nu ar face decât să cronicizeze inegalitățile în nivelul de trai și competitivitate economică existente astăzi. Inegalitățile creează vulnerabilități. O Europă în două viteze va agrava vulnerabilitățile existente și va crea altele noi, în condițiile unei realități planetare tot mai pline de provocări.

ALDE consideră că România merită, în virtutea tradițiilor și suferințelor sale istorice dar și al atașamentului și determinării pentru traseul său european, un loc drept printre statele Europei. Dar asta se va întâmpla, în primul rând, prin asumarea noastră, prin modul în care ne apărăm demnitatea și ne definim destinul propriu. ALDE a prefigurat deja un amplu proiect național, care cuprinde, printre jaloanele sale, centenarul Marii Uniri, Președinția Consiliului Uniunii Europene și fructificarea exercițiului bugetar european 2014-2020. Chemăm toate forțele politice să conștientizeze necesitatea acestui efort colectiv și să ni se alăture în susținerea acestui proiect de țară, menit să valideze România ca un actor important în plan european.

Ca să fim prin noi înșine, trebuie, în primul rând, să fim noi înșine!